“Acţiune!” la Teatrul Municipal Târgovişte
Am scris în
ultimii ani despre tot ce s-a jucat pe scena Teatrului Municipal Târgovişte, despre actori şi dramaturgi, despre
tabloul complet al acestei lumi artistice. Multe materiale au apărut în
mass-media, însă şi mai multe sunt arhivate pentru un viitor volum publicistic.
Nu am intrat niciodată în libertatea acestor fiinţe minunate de teamă că nu le
merit strălucirea. Nobleţea şi, deopotrivă, fragilitatea din care sunt
plămădite, m-au făcut să stau deoparte, să le privesc din colţul meu şi să le
arăt preţuirea aşa cum ştiu mai bine … scriind.
Ieri am
aflat că unul dintre oamenii teatrului târgoviştean, a ales un alt
drum, o cale pe care, cu siguranţă, îşi va lăsa urmele, aşa cum a făcut-o aici
la Teatrul Dramatic. Dan Ţopa rămâne
în memoria mea ca suflare de viaţă din acest întreg, oriunde s-ar afla.
Realizările “domnului director” (după cum îmi plăcea să-i spun), vor dăinui,
iar timpul va fi cel care va evidenţia tot ce a oferit comunităţii noastre prin
proiectele sale artistice. Îmi amintesc vorbele actorului Angel Spenle, cel
care a mărturisit la finalul piesei “Buzunarele pline cu pâine”: “ţin să-i
mulţumesc în special lui Dan Ţopa,
directorul acestui teatru, căci a fost o muncă extrem de grea şi fără
determinarea sa, nu realizam această reprezentaţie”.
Dar lumea
se mişcă, locurile se schimbă, iar noi înmagazinăm amintirile după ce rostim
cuvinte de rămas bun. Un ciclu inevitabil al condiţiei umane, în care
ne-nvârtim cu toţii şi mereu o luăm de la capăt cu speranţă şi încredere,
spunând “bun venit”.
Directorul Teatrului Municipal Târgovişte este, tot de ieri, Bertha Emanuela Colea. Am avut
privilegiul s-o cunosc pe distinsa doamnă şi pot să afirm umil, că ştie să construiască
mai bine decât mulţi alţii. Un om energic, devotat, responsabil şi, toate
acestea la superlativ, mergând până acolo unde se exclude pe sine însăşi din
ecuaţie, punând pe primul plan interesul
celor pe care-i serveşte.
Teatrul.
Se spune că
la-nceput a fost Cuvântul! În teatru
nu se poate extrapola sintagma biblică. Actorul reuşeşte să-şi interpreteze
rolul, pe un metru pătrat, fără microfoane, costume colorate şi jocuri de
lumini. Opera lui este el însuşi, dăruind spectatorilor gestica, glasul,
privirea şi grimasele sale. Fără el nu ar fi existat în dicţionar cuvântul
“teatru”. Aşadar, la-nceput a fost actorul!
Însă, cum
lumea este într-o continuă evoluţie, el, actorul, şi-a adus alături de-a lungul
timpului, o scenă, un dramaturg, un regizor şi pe toţi cei care acum formează o
adevărată instituţie cultural-artistică. Aplauzele nu sunt agreate în cotidian
Sentimentele
de îngăduinţă şi preţuire trebuie să ne domine atât pe noi, cei din exterior,
cât mai ales pe ei înşişi - familia din
spatele scenei!
Sunt
convins că noul director, va deschide uşa teatrului târgoviştean pentru a
păstra unitatea şi, de asemenea, pentru a realiza împreună proiecte ambiţioase.
Vă voi
dezvălui (fiindcă tot vorbeam despre “cuvinte”) un secret: cuvântul care o
caracterizează pe Bertha Emanuela Colea
este “ACŢIUNE!”.
Curată
coincidenţă!
Cristi
Iordache
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu