Festivalul Naţional de Literatură “Moştenirea Văcăreştilor”, ediţia a XLIV-a, Târgovişte, 2012

 Motto:

Urmaşilor mei Văcăreşti!

Las vouă moştenire

        Creşterea limbei româneşti

        Ş-a patriei cinstire.

Târgovişte - cea mai longevivă capitală a României - vechea Cetate de Scaun reprezintă leagănul limbii româneşti. Încă de acum 500 de ani de la prima carte tiparită de  cronicarul Macarie, şi anume ,,Liturghier”-ul din 1508, de la Ienechiţă Văcărescu, Vasile Cârlova, Ion Heliade Rădulescu şi Grigore Alexandrescu până la naşterea postmodernismului în “Şcoala de la Târgovişte”, oraşul face dovada “creşterii limbei româneşti”. După cum era firesc în astfel de succesiuni cultural-literare, municipiul Târgovişte păstrează cu sfinţenie şi consecvenţă două dintre cele mai mari festivaluri concurs ale românilor de pretutindeni: unul de literatură, aflat la a XLIV-a ediţie - ,,Moştenirea Văcăreştilor’’ şi Festivalul Naţional de Romanţe - ,,Crizantema de aur”, aflat la cea de-a XLV-a ediţie şi care nu este altceva decât poezia cântată.

Moştenirea Văcăreştilor

După preselecţia din septembrie 2012, iată că a venit vremea întâlnirii dintre concurenţi, invitaţi, juriu şi toţi iubitorii de limbă şi literatură română să se regăsească pe 9 şi 10 noiembrie în Cetatea de Scaun, cetatea gazdă a celui mai mare festival literar din ţară.

De la prima ediţie din 1969 avem bucuria să întâlnim si astăzi printre noi pe Victor Petrescu, cel care a fost printre initiatori si a scris istoricul acestei manifestări culturale. De-a lungul timpului, la această sărbătoare literară au participat nume care au îmbogăţit şi au revoluţionat istoria literaturii: Mihai Beniuc, Augustin Z.N. Pop, Alexandru Piru, Mircea Horia Simionescu, Gheorghe Tomozei, Şerban Cioculescu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Cezar Ivănescu, Florentin Popescu, Eugen Simion, Fănuş Neagu şi mulţi alţii.

 Astăzi stăm în faţa unui juriu al cărui preşedinte este acad. Mihai Cimpoi, din Republica Moldova şi ai cărui membri pe secţiuni, sunt: Tudor Cristea - poezie, Iulian Filip - teatru, Florentin Popescu - eseu şi Mircea Constantinescu - proză.

Juriul de preselecţie a avut în componenţă următorii membri: George Coandă, Grigore Grigore şi Corin Bianu, secretarul juriului fiind prof. Mihai Stan.

Din programul acestei ediţii, după deschiderea oficială, au avut loc lansări de carte, după cum urmează:

Acad. Mihai Cimpoi: Ion Ghica. Amintirea ca existenţă (studiu monografic);

Constantin P. Popescu: Marmura albă;

Vali Niţu: Secunda celestă, ultimul impact;

George Coandă: Cronografii melancolice;

Aurelian Silvestru: Neodihna cuvintelor;

Vasile Romanciuc: Lasă un semn;

Anatol Covali: Umbrit;

 Ion Mărculescu: Haralamba (roman);

G.T. Veseliu: Colonia. Trilogie: Sărutul copacilor, Noi exilaţi la Pontul Euxin, Moartea unui preşedinte;

 Miroslava Medleeva: Şase maladii ale spiritului contemporan, de Constantin Noica, traducere în limba rusă;

Lansări de cărţi de critică literară:

Florentin Popescu: Portrete în peniţă;

Tudor Cristea: Revizuiri şi consemnări;

Eseuri de critică şi istorie literară:

Margareta Dineaţă: Cărţi şi autori de azi;

 Niculae Ionel: Scriitori târgovişteni;

Marin Neagu: Cronologia lumii literare româneşti;

Pentru prima dată în cei 44 de ani, festivalul a publicat cartea acestei ediţii astfel încât în seara zilei de 10 noiembrie, ora 17, la decernarea premiilor, aceasta să se afle pe masa juriului, să fie lansată şi oferită celor prezenţi.

Întâlnirile s-au desfăşurat la sediul Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, la Complexul Muzeal Naţional ,,Curtea Domnească’’ din Târgovişte, Biblioteca Judeţeană I. H. Rădulescu şi Muzeul de Istorie.

La deschidere, primarul Gabriel Boriga în alocuţiunea sa, a ţinut să mulţumească celor prezenţi pentru faptul că cetatea păstrează flacăra culturii nestinsă, într-un oraş pentru care el declara că va depune toate eforturile ca acesta să ajungă una din capitalele culturale europene.

Organizatorii acestui eveniment sunt: Consiliul Judeţean Dâmboviţa, Complexul Naţional Muzeal ,,Curtea Domnească”, Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa, Societatea Scriitorilor Târgovişteni, Biblioteca Judeţeană ,,I. H. Rădulescu”, Teatrul Municipal Târgovişte, Editura Bibliotehca, Editura Marcona şi revistele: Impact Cultural, Pro-Arme, Eroica şi Litere.

Surpriza negativă a serii la decernarea premiilor a fost faptul că la secţiunea eseu nu s-a acordat niciun premiu întrucât după trendul de copy-paste al ultimului an, eseurile bune au fost plagiate în proporţie de până la 65% iar celelate nu s-au ridicat la valoarea unei premieri. De asemenea, premiul pentru locul întâi la secţiunea teatru a fost retras.

Trebuie precizat că din motive obiective, juriul a considerat că la această ediţie nu pot oferi Trofeul Festivalului, în ciuda participării a peste 100 de autori.

Premii:

Teatru:

Ruxandra Ioana, Târgovişte - menţiune;

Mădălina Mirela Glodeanu, Râncaciov, Dâmboviţa - locul III;

Edith Negulici, Bucureşti - locul II;

Proză:

Ioan Alexandru Despina, Bogota, Columbia -  Premiul special al revistei Pro-Arme;

 Ruxandra Ghiţescu, Târgovişte - Premiul special al revistei Litere;

 Loredana Colea, Chişinău, Premiul ,,M.H Simionescu”, decernat de Societatea Scriitorilor Târgovişteni;

 Ramona Neagu, Făurei, Ialomiţa – menţiune;

Adrian Nicolae Popescu, Rădăuţi, Suceava – locul III

 Liviu Augustin Chifane, Brăila - locul II;

 Silvia Bittere, Constanţa - locul I.

Poezie:

Cristina Voicu, Ploieşti, Prahova - Premiul special al revistei Bucurestiul literar şi artistic;

 Berilă Anamaria, Oneşti, Bacău - Premiul special al revistei Eroica;

 Dan Liviu, Bârlad - Premiul special al revistei Impact Cultural;

 Adelina Dozescu, Timişoara – menţiune;

 Dorina Lăcrămioara Culhan, Negreni, Cluj – locul III;

Valeriu Mititelu, Brăila - locul II;

 Ionela Mădălina Grosu, Todireşti, Suceava - locul I.

Suita de evenimente din aceste două zile a constat şi în conferinţe pe diverse teme, discuţii libere, revederi ale românilor din toate colţurile ţării şi nu numai, precum şi noi relaţii interumane, fiind deopotrivă o sărbătoare a bucuriei şi armoniei coborâtă în fiecare toamnă peste cetatea lui Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş şi Mihai Viteazu, peste Târgoviştea celor treizecişitrei de voievozi.

Moştenirea e păstrată şi merge mai departe prin noi, românii de pretutindeni, urmaşii Văcăreştilor!

Cristi Iordache - REVISTA IMPACT
www.impactdb.ro